Comunicarea

Comunicarea reprezintă o adevărată problemă pentru copilul cu autism. Întârzierea sau chiar lipsa de dezvoltare a comunicării, precum și dificultatea de a începe și de a menține o onversație sunt specifice copilului cu autism. Din această perspectivă, între copil și mediu se creează o adevărată barieră și un spațiu limitativ.

 În comunicarea cu părinții unii copii folosesc limbajul echolalia (repetiția automată a vocalelor folosite de o altă persoană), ceea ce poate fi un indicator pozitiv de dezvoltare a limbajului viitor. Cu logopedie copilul autist este ajutat să depășească aceste bariere de limbaj și să dobândească competențe lingvistice care să-i faciliteze ieșirea din proriul său univers numai de el înțeles.

 Părinții joacă un rol deosebit de important în terapia copilului, ei înșiși fiind coterapeuți. Cu iubire, răbdare, optimism, înțelegere, ambiție, credință părinții îi pot ajuta pe copii să-și externalizeze sentimentele, dorințele, să iasă din propriul lor univers într-un spațiu „safe”.

 Comunicarea verbala este deficitara si incoerenta la copiii autisti. Ei pot pronunta cuvinte aleatoriu, fara sens, fiind mai degraba fascinati de forma cuvintelor, decat de continutul lor. Micutii autisti traiesc „furtuni” senzoriale deranjante, infricosatoare si uneori dureroase. Pentru a scapa de acestea, copiii autisti se concentreaza asupra senzatiilor fizice:

• zgarierea;

• datul din mana;

• miscarile bruste;

• ruperea hartiei etc.

 Specialistii sustin ca cel mai bine e sa se inlocuiasca cuvintele cu limbajul non-verbal in comunicarea cu copilul bolnav de autism. Trebuie ca parintii sa invete sa „citeasca” gesturile lui si sa le decodifice pentru a construi un sistem de comunicare eficient cu el.

 Exista mai multe tehnici si metode de a intelege ce vrea sa transmita un autist. Principalele gesturi si comportamente la care trebuie sa fim atenti sunt:

• plansul;

• tipatul;

• somnul;

• cascatul;

• sarutul;

• imbratisatul;

• zambetul;

• agresivitatea;

• gestul de a te prinde de mana si de a te conduce spre anumite lucruri.

 Este clar ca atunci cand copilul trece prin stari de spaima, tristete sau cand este bolnav el va plange, va tipa, va deveni agresiv, iar atunci cand ceva ii este pe plac va manifesta comportamente pozitive.

 Totusi, pe langa aceste tipuri de gesturi generale, trebuie urmarite si alte gesturi particulare.

Pentru ca plansul unui copil poate aparea nu numai din cauza ca e trist sau ca nu ii convine ceva, ci si din cauza ca il doare ceva sau ca s-a plictisit pur si simplu. Asadar, trebuie sa urmaresti daca micutul tau isi duce mana la burtica, semn ca ii este rau sau daca se opreste din plans cand o persoana paraseste incaperea, semn ca ii este frica de acea persoana sau nu o place etc.

   Trebuie sa fii foarte atenta si la:

• tonul vocii;

• expresia fetii;

• limbajul corpului etc.

 De asemenea, ai putea observa ca micutul tau vine si te ia de manuta indreptandu-te spre un obiect de care are nevoie sau spre locatia in care vrea sa stea. Si acesta este un mod de a comunica cu tine si de a-ti spune ce vrea.

 Limbajul repetitiv si rigid

 Comunicarea verbala cu copiii autisti trebuie sa fie simpla, clara si concisa. Trebuie sa ai rabdarea de a-i repeta de mai multe ori ceva pana cand intelege si trebuie sa fii pregatita sa nu primesti raspunsuri sau reactii imediate.

 De exemplu, unui copil cu autism nu trebuie sa i te adresezi „du-te in bucatarie, aseaza-te la masa si mananca”, ci „du-te si mananca!”, fara alte cuvinte in plus, care il pot confuza si induce in eroare.

 De asemenea, te poti astepta ca la o intrebare sa iti raspunda cu o alta intrebare sau chiar cu aceeasi intrebare. De exemplu, daca il intrebi „vrei apa?”, este posibil sa iti raspunda destul de incoerent, ce-i drept, „vrei apa?”, semn ca da, vrea apa.

 Cultiva-i talentele!

 Copiii autisti pot fi talentati. Este important sa il ajuti sa isi cultive talentele. Acest lucru il va ajuta sa isi dezvolte si comunicarea. De asemenea, daca surprinzi ca are o abilitate deosebita, ca isi concentreaza mai mult atentia pe anumite lucruri, incurajeaza-l sa isi aprofundeze interesele.”