Categorii

Terapii

TERAPIA  ABA ( Analiza Comportamentală Aplicată )
Terapia ABA este o terapie foarte scumpă ( 1000-2000 EURO / lună) și este recunoscută pe plan mondial ca tratament sigur pentru copiii autiști.    Cercetătorii susțin că cca 47% dintre copii pot scăpa de diagnosticul de autism, devenind la fel ca și ceilalți copii de vârsta lor, dacă terapia ABA este începută înainte vârsta de 4 ani și se fac 30-40 ore de terapie săptămânal, timp de 2 ani. Copiii autiști cu vârste cuprinse între 2 ani și jumătate – 5 ani au mari șanse de recuperare dacă fac terapia ABA.
 Este un model de terapie pentru copii cu autism creat de Dr. Ivar Lovaas în anii 70, centrat pe ideea că anumite comportamente ale copiilor apar sau nu în funcție de mediu. Bazată pe teoriile comportamentale, ABA demonstrează că schimbând anumite condiții în mediu, comportamentele copiilor se schimbă în consecință. Este un mediu de învățare, un program care își propune să modifice comportamentul copilului în mod sistematic și intensiv. Sistemul are obiective clar formulate, împărțite în sarcini mici, astfel încât evoluția copilului să poată fi măsurată permanent. Întărirea comportamentului se face cu recompense, întreg sistemul funcționând pe baza acestor întăritori, fie materiali, fie sociali.

 

TCC (Terapia Cognitiv Comportamentală )

Terapia cognitiv comportamentală îşi propune să acționeze asupra a două lucruri foarte importante: ideile și comportamentele individului. Terapia cognitiv-comportamentală pornește de la ideea că modul în care gândim determină modul în care simțim și în care ne comportăm. Convingerile, credințele, gândurile, motivele, scopurile sau dorințele, percepțiile, imaginile, reprezentările, evaluările noastre ne determină reacțiile emoționale, comportamentele, gândurile și reacțiile fiziologice.

Conform terapiei cognitiv-comportamentale, pshiopatologia (bolile psihice) este rezultatul cognițiilor (idei și convingeri) disfuncționale și/sau iraționale. Emoțiile negative, comportamentele dezadaptative sau stările de spirit depresive sunt rezultatul unor moduri de gandire greșite sau iraționale sau disfuncționale. În loc să reacționam la sițuatia reală, noi reacționăm la propriul punct de vedere, care e distorsionat. De exemplu o persoană poate sa ajungă la concluzia că nu are valoare pentru simplul fapt că nu a trecut un examen sau a fost părăsită de prieten.

 

LOGOPEDIA

Logopedia, prin definitie, este o disciplina corectiv – terapeutica. Obiectul logopediei este cunoscut din cele mai vechi timpuri. O victima celebra a dificultatilor de vorbire a fost legendarul Demostene. Acesta a ajuns prin eforturi proprii de terapie cvasi-empirica un veritabil orator. Obiectul logopediei a existat din cele mai vechi timpuri, si cu toate acestea, noi vorbim despre logopedie ca fiind o stiinta tanara. De exemplu, in S.U.A, la New York in 1825 s-a infiintat primul institut terapeutic pentru tratarea balbismului. In Italia, 1827, Luca Stulli publica lucrarea „Despre balbaiala”.

In Romania, practica logopedica s-a legalizat in 1949 si s-a amplificat in 1957. Daca ar fi sa definim mai bine si mai pe intelesul tuturor logopedia, am putea spune ca:

  • este o disciplina a stiintelor psihopedagogice care studiaza problemele speciale de natura psihologica, pedagogica, sociologica si medicala privind prevenirea si corectarea tulburarilor de limbaj.

  • Logopedia are ca obiect prevenirea si corectarea tulburarilor de limbaj precum si studierea evolutiei limbajului in contextul dezvoltarii personalitatii.

  • Logopedia se ocupa de toate abaterile de la normal ale limbajului. Tulburarile de limbaj afecteaza comunicarea atat ca forma cat si continut , relationare si cognitie.

Scopul logopediei se imparte în trei domenii:
– preventie;
– terapie;
– integrare sociala.

In ceea ce priveste beneficiarii terapiei logopedice, acestia sunt atat copiii prescolari, scolari cat si adultii cu diferite deficiente de limbaj.

Se recomanda tratarea timpurie a tulburarilor de limbaj. Aceasta asigura eficienta sporita acestei actiuni, intrucat la copiii mici automatismele psiholingvistice nu sunt consolidate si pot fi usor inlocuite cu deprinderi corecte de vorbire.

Activitatea terapeutica trebuie sa inceapa cu copii prescolari pentru a evita transformarea tulburarilor de vorbire in deprinderi gresite si a permite desfasurarea in conditii adecvate a procesului instructiv-educativ.

La varstele mici frecventa este mai mare dar si corectarea lor este mult mai facila in comparatie cu perioadele inaintate.

Metodele si procedeele utilizate in activitatea terapeutica logopediei sunt specifice fiecarei categorii de tulburare. Alegerea lor depinde de fiecare subiect in parte, de varsta si nivelul lui de dezvoltare psihica, de tipul de deficienta, de etiologie, simptomologia si gravitatea acestora.

Limbajul infantil are doua stadii:

  1. stadiul egocentric, in care predomina placerea de a vorbi, de a se auzi pana la 5 ani;

  2. stadiul socializant, la 6-7 ani, acesta este facilitat de intrarea in scoala cand potentialul comunicativ este pus mult in valoare.

Datorita complexitatii limbajului si a rolului esential pe care-l joaca in structura vietii psihice, se pune problema imbunatatirii continue a procesului de comunicare.

Logopezii sunt specializati in diagnosticul si terapia tulburarilor de limbaj. Acestia pot fi gasiti in gradinite, scoli sau clinici particulare sau cabinete logopedice. Munca facuta de logopezi in cabinete specializate poate fi continuata acasa de catre parinti printr-o serie de exerci?ii realizate sub forma jocului.

 

KINETOTERAPIE

Termenul de kinetoterapie vine de la cuvintele grecesti : kinetos = mobil si therapeia = tratament, reprezentand o forma de terapie (de tratament) prin miscare.

Prin kinetoterapie se va face o evaluare individualizată cu ajutorul unui test standardizat pentru următoarele arii de dezvoltare ale motricităţii grosiere: capacitatea de a adopta şi a menţine poziţii fixe pe o perioadă de timp determinat, locomoţie şi manipularea obiectelor. În urma evaluării şi a rezultatelor testului se stabilesc obiective terapeutice individuale pentru lucrul în sală, cu kinetoterapeut şi se fac recomandări pentru activităţi care se pot face cu familia în joacă în cadrul activităţilor zilnice.

Kinetoterapia are mai multe principii de aplicare. Iata care ar fi acestea, dupa Baciu:

  • A) Primum non nocere. Toate procedeele trebuie alese si aplicate in asa fel incat in primul rand sa nu faci rau si apoi sa contribui cat mai mult posibil la recuperarea si reabilitarea bolnavului.

  • B) Precocitatea tratamentului. Tratamentul de recuperare medicala trebuie instituit si aplicat cat mai repede cu putinta. Orice intarziere poate insemna scaderea sanselor de recuperare, prelungirea tratamentului si rezultate mai slabe si nesigure. Iata de ce va recomand sa apelati la noi cat mai repede cu putinta.Multi oameni care sufera fac greseala ca rabda pana nu mai pot si abia apoi se duc la medic. Daca se procedeaza asa, scad foarte mult sansele de recuperare si reabilitare.

  • C) Tratamentul trebuie continuat pana la recuperarea integrala. Multi pacienti fac greseala imensa ca dupa ce fac cateva sedinte de tratament si vad ca se simt mai bine, din diferite motive opresc tratamentul cu de la sine decizie, crezand ca procesul de recuperare va continua si asa. Se inseala si acest lucru poate sa aiba consecinte nefaste asupra procesului general de recuperare.

  • D) Tratamentul trebuie sa fie neaparat individualizat. Datorita faptului ca ne confruntam cu un numar foarte mare de afectiuni, ca aceste afectiuni au localizari foarte diferite si datorita faptului ca bolnavii raspund foarte diferit la tratamentele prin kinetoterapie si prin celelalte metode folosite, toate schemele de tratament trebuie sa fie neaparat individualizate.

 

ARTTERAPIE
   ”Să comunicăm prin artă”- Scopul atelierului de pictură este să ajute copii cu autism să se exprime liber şi creativ, să comunice cu ajutorul instrumentelelor şi elementelor de limbaj plastic, să-şi exprime sentimente prin desen şi pictură.   
 Evaluarea se face de către echipa implicată în proiect coordonată de un artist plastic (părinte al unui copil cu autism) care stabileşte într-o şedinţă de lucru, după fiecare curs susţinut cu grupele de copii cu autism noi obiective pentru viitoarele teme, bazându-se pe observaţiile nevoilor şi abilităţilor acestor copii. Se urmăreşte un progres în exprimare cu ajutorul mijloacelor plastice, responsivitate şi comunicare verbală, cât şi creşterea percepţiei vizuale. Echipa evaluează efortul copiilor de a se adapta şi de a învăţa un nou mod de exprimare, care poate fi şi un exerciţiu de relaxare. Ne aşteptăm ca acest program să fie adoptat şi să fie aplicat în continuare de părinţii şi terapeuţi. În cadrul atelierului de pictură pot participa copiii cu autism cu vârste între 2-18 ani, din comunitate .Copiii sunt asistaţi şi de voluntari.
Articolul precedent
Articolul următor